Informații Utile

Despre drepturile participanților în procesul penal

Cunoașterea drepturilor procesuale ale părților și persoanelor chemate în fața organelor judiciare în cursul procesului penal constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil și asigură legalitatea și buna desfășurare a cercetării atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății.

Deși organele judiciare au obligația informării prealabile a persoanelor chemate la audieri cu privire la drepturile și obligațiile aferente participării în procesul penal, înțelegerea întinderii acestor prerogative și îndatoriri este esențială pentru asigurarea protecției efective a intereselor participanților în procesul penal în raport cu autoritățile implicate.

Dreptul la tăcere

Dreptul "la Tăcere"

Dreptul de a nu da declarații

Acest drept aparține persoanei care urmează a fi audiată în calitate de suspect sau inculpat, atât în cursul urmării penale cât și a fazelor subsecvente ale procesului penal (camera preliminară, judecata).

Refuzul de a da declarații nu va putea fi interpretat drept o dovadă de vinovăție, fiind datoria organelor judiciare să răstoarne, pe baza de probe, prezumția de nevinovăție de care se bucură orice persoană suspectată sau acuzată de săvârșirea de infracțiuni, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

Recomandare importantă:

Persoanei chemate pentru prima oară în fața organelor judiciare și căreia i se aduce la cunoștință calitatea de suspect sau de inculpat, îi recomandăm să-și exercite dreptul la tăcere până la angajarea și consultarea cu avocatul ales, care o va putea sfătui cu privire la oportunitatea exercitării ulterioare a dreptului de a da declarații în cursul procesului penal.

Declarația ca probă în procesul penal

Declarația dată de suspect sau inculpat constituie probă în procesul penal și va putea fi folosită pentru dovedirea vinovăției acestuia. De aceea, consultarea prealabilă cu un avocat specializat este esențială pentru protejarea drepturilor dumneavoastră.

Obligația Martorului

De a declara tot ce știe

Spre deosebire de suspect sau inculpat care își poate exercita dreptul la tăcere, martorul are obligația de a relata organelor judiciare tot ce cunoaște în legătură cu faptele despre care este întrebat.

⚠️ Atenție

Refuzul de a declara ori declarația neconformă cu adevărul întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de mărturie mincinoasă.

Obligația martorului
Dreptul de a nu se autoincrimina

Dreptul de A Nu Se Autoincrimina

Cu toate acestea, persoana care este audiată ca martor va putea refuza să furnizeze anumite date sau informații ori să răspundă la anumite întrebări adresate în cursul audierii, prin care s-ar putea autoincrimina sau - altfel spus - care ar presupune recunoașterea propriei implicări în săvârșirea infracțiunilor (sau faptelor penale) despre care este întrebat sau în alte fapte de aceeași natură.

Recomandare:

Este bine de știut - și recomandat - că martorul, pentru exercitarea efectivă a dreptului de a nu se autoincrimina, va putea fi însoțit de avocatul ales la audierile în care este chemat în această calitate.

Aveți nevoie de asistență juridică?

Echipa noastră de avocați specializați în drept penal este pregătită să vă ofere consultanță și asistență juridică de calitate.

Contactați-ne acum